Dl. Lificiu ne informeaza ca exista solicitari depuse de investitori pentru infiintarea parcurilor eoliene in judetul Galati si, daca toate aceste cereri s-ar materializa, acestea ar produce energie electrica cat doua unitati de la Cernavoda. “Puterea instalata activa acum in Romania e de 7.000 de megawati. Numai cererile de la Galati sunt cat doua unitati de la Cernavoda, 1.400, deci sunt practic 20% din total putere instalata, daca aceasta putere va porni in judetul Galati”, a mai spus presedintele ANRE.

Dar cum ne-am nascut in Romania, trebuie sa existe intotdeauna un “dar”. De aceasta data aflam ca nu se pot infiinta aceste parcuri, decat cu implicarea comunitatii locale si a societatii Electrica, care se contribuie si ei pe langa investitori. Pentru ca Electrica ar trebui sa construiasca pe Prut o noua linie de distributie a energiei produse de parcurile eoliene, cea existenta fiind insuficinenta: “altfel nu am decat o linie de 20 de kilovolti care nu primeste decat 100 de megawati. Daca pornesc un singur parc eolian si il descarc pe aceasta linie se topesc firele. Sunt investitii mari, care intra in costul de electricitate”, potrivit presedintelui ANRE.

Asa cum ne-am obisnuit, proiectele care folosesc energii alternative, se lovesc de tot felul de piedici in Romania, desi, asa cum tine Dl. Lificiu sa precizeze, statul roman incurajeaza investitiile in energia verde, in contextul crizei combustibililor fosili, criza din care putem iesi doar folosind energiile alternative: eoliana, solara, geotermala, biomasa.

“De exemplu, ca sa incurajez energia eoliana, pe langa pretul de vanzare pe care il obtine pe piata libera megawatt-ul de putere a vantului, il incurajez cu certificate verzi, vandabile si pe plan international. Un megawatt ora produs cu energie eoliana primeste doua certificate verzi. Pretul unui certificat verde este intre 27 şi 55 de euro. Energia solara, care e mai complexa si mai scumpa, este bonificata cu patru certificate verzi pe fiecare megawatt ora”, a declarat presedintele ANRE, Petru Lificiu.

Concluzia este ca realitatea bate din nou vorba, si o sa ramanem tot cu 1-2% energie generata ecologic.

Sursa: Realitatea

Articole asemanatoare:

Problema insa nu va ramane pe birourile guvernantilor, ci se lucreaza deja la un plan prin care masinile electrice vor fi alimentate cu surplusul de energie electrica. Simultan se va incepe livrarea excesului de curent electric catre tarile vecine precum Norvegia, Suedia si Germania. Pe cand ne vom lovi si noi de astfel de probleme?

Sursa: Got2beGreen

Articole asemanatoare:

• Cum reduci consumul de energie electrica in propria casa?
• Un dispozitiv care produce energie si caldura din gunoi
• Clientii mall-urilor pot produce energie electrica
• Energiile alternative – o solutie impracticabila
• Tabel cu provenienta energiei electrice furnizate populatiei

Intreaga energie furnizata va acoperi cererea localitatii Suffolk, adica aproximativ 415.000 de locuinte. Pretul insa este pe masura: 1,8 miliarde dolari. Nu stim inca nimic de perioada de amortizare a investitiei, dar cu siguranta acest lucru nu se va intampla peste noapte.

Constructia celei mai mari centrale eoliene va incepe in 2009 si se va finaliza in 2011. Proiectul este initiativa unei companii din Texas, numita Fluor Corporation.

Sursa: Energie Eoliana

Articole asemanatoare:

• Materiale de constructii ecologice – moft sau necesitate?
• Energiile alternative – o solutie impracticabila
• Centrale eoliene, puiul de lebada al ecologiei

Zonele prielnice instalarii centralelor eoliene depind de viteza vantului (minim 15 km/h) in regiune pe toata perioada anului, altitudine (o inaltime mai mare inseamna o viteza mai mare a vantului, datorita vascozitatii reduse a vantului), relief si temperatura (temperaturile scazute necesita lichide de lubrifiere cu punct de inghetare scazut, materiale mai rezistente si chiar sisteme de incalzire a turbinei eoliene).

In functie de zona unde este instalata o centrala eoliana exista trei tipuri de amplasari:

1. Pe tarm – centrale eoliene asezate la 3 sau mai multi kilometri in interiorul tarmului. Amplasarea tine cont de efectul de accelerare a unei mase de aer peste un obstacol (in acest caz tarmul). Deoarece orice eroare de amplasare poate insemna o scadere masiva a cantitatii de electricitate generata se face studii pe perioade de cel putin un an pentru determinarea locatiei propice pentru instalarea centralelor eoliene.
2. In apropierea tarmului - centrale eoliene asezate la maxim 3 kilometri in interiorul tarmului sau 10 kilometri in larg. Aceste centrale eoliene fructifica efectul de convectie al aerului datorita diferentelor de temperatura intre apa si pamant. Printre probleme se numara migratia pasarilor, habitatul acvatic, transportul si efectul vizual.
3. In larg – centrale eoliene plasate la peste 10 kilometri in larg. Nu patimesc de pe urma efectului vizual, nu genereaza zgomot si beneficiaza de o viteza medie a vantului mai mare. Printre dezavantaje se numara cheltuielile mai mari de construire, amplasare, mentenanta (in special cele plasate in apa sarata, care are un efect puternic coroziv). Daca distantele fata de tarm sunt suficient de mari, centralele eoliene plasate in larg pot fi conectate direct la o instalatie de curent de inalta tensiune.

Articole asemanatoare:

• Materiale de constructii ecologice – moft sau necesitate?
• Energiile alternative – o solutie impracticabila
• Anglia va avea cea mai mare centrala eoliana din lume