• poluarea fonica reprezinta totalitatea sunetelor produse de oameni, animale sau de aparatura si masini, care deranjeaza activitatile cotidiene;
• poluare fiind, evident exista efecte negative.

Imi ramanea doar sa aflu daca efectele sunt intr-adevar recunoscute si prin lege. Trebuie sa existe o legislatie in privinta zgomotului si in Romania, pentru Bucuresti macar. Nu??? Din site in site am ajuns sa dau peste “Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti” . Suna bine. Si avea si doar vreo 130 de pagini.

Intotdeauna mi-a placut sa citesc cuvantul inainte sau prefata cartilor, a proiectelor, etc. Iti da un sentiment de complicitate intre cititor- autor/editor, ca si cum ti s-ar dezvalui ceva ce nimeni altcineva nu mai stie. Cum m-am asteptat, debutul acestui raport nu m-a dezamagit: ca fapt divers, era amitit si faptul ca: “Guvernul a cerut harta de zgomot in 15 luni, aceasta a costat 1,5 milioane de euro si poate fi folosita pentru a realiza o strategie nationala a zgomotului. “

Lucru care m-a distras usor, dar mi-am imaginat ca vina pentru pierderea brusca a concentrarii este a mea, in niciun caz a numarului (da, 7 cifre). Momentul de ratacire m-a facut curioasa sa vad care sunt aceste harti de zgomot, exemple gasindu-se pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti. Acum totul avea un sens. Mi s-a parut de apreciat mai ales ca se sugera ca harta de zgomot ‘poate fi folosita’ totusi la strategii.

Harta zgomotului in Bucuresti (click pe ea pentru marire)

Concentrarea imi revine si uit de detaliile din ‘Cuvant inainte’. Revin la preocuparea pentru poluarea fonica. Am trecut chiar si peste placerea vinovata pe care metafora “Cenusareasa poluantilor” se pare ca o provoaca autorilor atunci cand isi recitesc raportul si peste mandria care ii convinge sa o foloseasca. Si sa o refoloseasca. Si sa o re-refoloseasca. O clasificare oficiala a efectelor negative a poluarii fonice asupra locuitorilor imi aminteste de adevaratul meu scop (detalierile neinteresante le-am sters):

• Disconfortul
• Deranjarea somnului
• Afectarea auzului
• Sanatatea mentala: “Zgomotul ambiental nu este considerat o cauza primara dar este posibil sa fie un factor de accelerare sau intensificare.”
• Productivitatea muncii: “S-a demonstrat faptul ca zgomotul de fond poate mari performanta in munca de rutina dar o poate micsora in cazul activitatilor care necesita concentrare si memorare.”
• Tulburarea procesului de invatare
• Comportamentul social: “Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca oamenii sa devina necomunicativi si inchisi, mai putin intelegatori si disponibili de a–si ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil faptul ca zgomotul genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata stare de nesiguranta.”

Probabil ca problema poluarii fonice suna bine in agenda Primariei. Probabil ca lasa o impresie placuta faptul ca cineva chiar se preocupa de micile detalii care ne-ar face viata mai frumoasa. Ca cineva da chiar 1,5 milioane de euro doar pentru hartile care stau la baza proiectului care ar imbunatati calitatea vietii. Poate ca daca zgomotul ambiental ar fi aproape inexistent, orice oras aglomerat va fi un loc unde pacea si toleranta, alaturi de intelegere si disponibilitatea de a ne ajuta semenii si vecinii vor fi maxime, ca o coroana pusa pe capul societatii capitaliste.

Evident, raportul oficial nu a fost cel mai folositor material. Cazuri concrete atunci. Oamenii care asculta muzica prea tare, pe strada sau acasa. Sunetul masinilor si a tuturor mijloacelor de transport. Zgomot industrial. Persoane care spun lucruri idioate. Gafe gramaticale. Toate sunt surse de nervi mai mult sau mai putin pentru oricine la un moment dat. Am putea sa le dedicam si un guvern separat. Ar fi la fel de folositor ca si in cazul in care am sta degeaba. Pentru ca ideea de colectivitate oricum presupune agitatie. Avand in vedere si rutina zilnica in care inevitabil ne complacem, efectul neplacut e cu atat mai usor de inteles.

Cu toate astea, am o imagine in minte. Un oras in care s-ar lua toate masurile necesare pentru a reduce poluarea fonica. 10- 20 de decibeli taiati cu succes din grafice si statistici. Cetateni multumiti, cu o stare de spirit inviorata de gandul ca acum traiesc intr-un oras mai sanatos pentru nervii lor deja intinsi la maxim. 10- 20 de decibeli care probabil nu reprezinta nici 1% din sursele de stres din viata lor, dar a caror lipsa le gadila nevoia de a se simti importanti. Sunt fericiti. Si ce fac cetatenii fericiti? Consuma. Murind in continuare din cauza bolilor provocate de presiunea de a munci pentru a supravietui.

Voi incheia cu tabelul idilic cu limitele de zgomot admise de lege. Asta in conditiile in care momentan, doar strazile si drumurile produc cam 80 decibeli ziua in zonele cele mai aglomerate din capitala. In orice caz, “Planul de actiune a fost aprobat prin Hotararea nr. 60/27.02.2009 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.” .

Surse de zgomot in orase

Articole asemanatoare:

• Ora Pamantului 2010 in Romania – stinge si tu lumina
• Ora Pamantului 2009 – un gest simbolic pentru Terra
• Taxa auto se tripleaza
• Taxa de prima inmatriculare creste
• Prima de casare – 4000 de RON?

Simt nevoia sa amintesc pentru cei care initial s-au gandit la constelatia ‘Canis Major’ (http://en.wikipedia.org/wiki/Canicula) sau pentru eventualii cititori care au fost in coma in ultimii 20 de ani ca in general, canicula presupune cresterea temperaturilor cu pana la 10 grade peste limita normala dintr-o anumita perioada si ca este una dintre principalele consecinte ale …(suspans)…incalzirii globale.

Din cauza temperaturilor inalte (peste 32 de grade) din timpul verii, corpul uman produce o crestere corespunzatoare a transpiratiei, care are rol de regulator termic si care ar impiedica astfel supraincalzirea corpului. Deci nu suntem complet neajutorati, mecanismele noastre naturale de aparare exista totusi. Insa, odata cu apa, organismul mai pierde si saruri minerale si vitamine, chestie care nu vrei sa se intample. Evident, nu este cea mai placuta situatie si pentru ca lumea sa poata sa se protejeze, se calculeaza un indice de confort termic care iti indica temperatura aproximativa perceputa de corp in functie de cate grade vor fi in ziua respectiva si de umiditatea relativa.

Le prima vedere, nimic nu pare foarte complicat. OK, 2 litri de apa pe zi si nu adormi la soare. Sunt niste masuri elementare pe care un om ar trebui sa le ia din instinct; daca asta lipseste, deja ne impiedicam de selectia naturala si vor supravietui doar cei care banuiesc ca nu e bine sa stai 3 ore in soare la 40 si ceva de grade. In fine, canicula in sine, desi manifestare extrema a vremii, era previzibila. Ceea ce iese din comun este entuziasmul gretos al presei si magnitudinea pe care o dau evenimentului in lipsa altor subpuncte mai interesante din grila stirilor.

Dar poate capacitatile mele de previzionare depasesc cu mult media generala. Asa ca am inceput sa caut niste date care, fiind obiective si la indemana tuturor, ar putea scoate fiinta umana din intunericul imprevizibilului.

Initial, vroiam sa caut niste statistici din ultimii ani, cat mai multi de preferat, referitoate la temperatura medie vara. Extrem de eficienta structura a site-ului (www.meteoromania.ro) mi-a omorat timpul pana sa-mi dau seama de unde as putea sa aflu informatiile, pentru a descoperi ulterior ca e nevoie de user pentru a primi ‘produsele din cos’ (statisticile) pe mail. Site-ul ANM e la fel de eficient ca si www.thingsonawhitebackground.com .

Revenind la canicula, o sa-mi bazez teoria pe observatii proprii. In ultimii ani a fost cald vara. In ultimii 10 ani, cel putin. Pentru ca traim in clima in care traim. Clima inevitabil se schimba. Site-ul ANM nu mi-a permis sa aflu perioada de timp necesara pentru stabilirea unei medii anuale intr-un anotimp. Sa zicem ca 10 ani nu sunt de ajuns si ca mai sunt oameni care sunt convinsa ca in al 11-lea an totul va reveni la normal, dar ca vreo 20 ar fi. Asadar, in cei 10 ani care au ramans, vom trai cu impresia ca media vara ar trebui sa fie de 20 de grade celsius, ca acum mai bine de 20 de ani, si o sa continuam sa vedem sfarsitul lumii in fiecare vara cand cu siguranta temperaturile vor depasi cu mult mai mult de 10 grade ‘limita normala’.

In concluzie, revolutie. Sa tipam toti si sa alergam in cerc. Sa facem dansul ploii (in fine, vara asta nu am avut o lipsa chiar asa de mare de precipitatii). Sa ne rugam zeilor sa fie milosi. Sa investim in spatiu verde si in sisteme de irigare pentru ca prima seceta sa nu distruga 50% din culturi. Sa udam panselutele din ronduri. Daca nu puteti acum, nu e nicio problema, intotdeauna va mai fi o canicula si anul viitor.

Sursa foto: aici

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Pompe de caldura Octopus IS – o solutie eficienta?
• Metode revelatoare de a economisi apa in propria locuinta
• La ce folosim apa de la chiuveta?
• Masinile ecologice au preluat controlul in saloanele auto

In partea nordica a oceanului Pacific exista un curent, curentul subtropical al Pacificului de Nord (North Pacific Subtropical Gyre), un fel de spirala unde se intalnesc mai multi curenti oceanici creati initial de miscarea maselor de aer. Acum mai bine de 50 de ani, inainte de poluarea masiva a apelor, zona era un “desert” oceanic, bogat in fitoplancton, dar cu putini pesti mari sau mamifere – nu chiar raiul pescarilor. Insa acum este umpluta cu altceva in afara de plancton: tone de gunoi, majoritatea din plastic. Este cea mai mare groapa de gunoi din lume si pluteste in mijlocul oceanului. Pluteste e un fel de a spune, pentru ca de fapt nu e chiar la suprafata, ci putin  sub nivelul marii. Poza de mai jos e edificatoare.

Adancimea gropilor de gunoi

Curentul a dat nastere de fapt la doua mase de deseuri, ambele in crestere, una in vest si una in est, ca niste insule plutitoare. Cea estica este situata intre Hawaii si California, iar specialistii estimeaza ca are suprafata cam de 2 ori mai mare decat cea a Texasului. Cea vestica s-a format in estul Japoniei –adica vestul insulelor Hawaii. Cum majoritatea curentilor se schimba constant in functie de anotimp, masele de gunoi plutesc si pozitia lor variaza cu 23-37 grade latitudine (pentru mai multe detalii, am gasit o aplicatie foarte interesanta pe Discovery.com: http://dsc.discovery.com/guides/discovery-earth-live/discovery-earth-live.html). Ambele sunt masive si aduna deseuri din intreaga lume. Cele doua sunt legate intre ele de un curent subtire, lung de aproximativ 10 000 de km , considerat a fi zona de convergenta unde se acumuleaza o cantitate semnificativa de resturi, aproape 100 de milioane de tone.

Ramasitele organice, biodegradabile din apa sunt in mod normal descompuse in substante inofensive de bacterii si alte microorganisme din mediul acvatic. Cand sunt adaugate cantitati foarte mari de materiale poluante, rezerva de oxigen din apa este distrusa, omorand aceste organisme. Apa nu se mai poate curata singura, celelalte forme de viata dispar – mediul devine “mort” din punct de vedere biologic. Ceea ce s-a intamplat si in oceanul Pacific. Din cauza actiunii oceanului, majoritatea deseurilor s-au rupt in bucatele, ceea ce face si mai grea gasirea unui plan de curatare. Pentru asta ar fi nevoie de un fel de sita foarte mare, chiar si asa, nu se pot scoate pur si simplu din apa sute de milioane de tone de gunoi.

De fapt sunt doua insule de gunoi, in continau crestere. Si cand te gandesti ca acum 50 de ani nu erau deloc...

Plasticul reprezinta 90% din gunoiul care pluteste in apele oceanului planetar. S-a estimat ca in fiecare mila patrata de ocean exista 46 000 de bucati de pet-uri. In unele zone, cantitatea de plastic o depaseste pe cea de plancton, raportul fiind cam de 6:1. Din 91 de milioane de tone de plastic produs in fiecare an, cam 9 milioane ajung in ocean. 70% din acesta se scufunda, afectand viata din straturile inferioare. Restul pluteste, condus de curenti, sau este adus de valuri la mal.

Efectul devastator al acestei “gropi de gunoi” nu se limiteaza la ecosistemul marin. In fiecare an, sute de milioane de buatele de plastic lasate in mari ajung in lantul alimentar, ceea ce este cu atat mai periculos cu cat se comporta ca un fel de “bureti” pentru chimicalele nocive rezultate din activitatea umana. Tot ce ajunge in apa este consumat de animalele pe care le gasim la un moment dat in farfuriile noastre.

Probabil ca toti cei care au aruncat peturile care au ajuns in mijlocul Pacificului initial s-au gandit ca ceea ce faceau nu ar fi putut sa aiba un impact sesizabil asupra… nimic. Evident ganditul s-a oprit acolo. Pentru ca daca ar fi continuat, si-ar fi dat seama ca nu sunt cu nimic diferiti de celelalte milioane care fac acelasi lucru. Dar cu siguranta e mai usor sa invinuiesti o industrie iresponsabila si un sistem de organizare cu lipsuri decat sa faci ceva. Orice.

Surse foto: unu si doi

Articole asemanatoare:

• Strategia de management al deseurilor

Eu unul, de mai bine de 4-5 ani nu mai beau apa de la ciuveta, de nici o culoare. Cand eram mai mic ai mei parinti ziceau ca nu e buna si tot ma bateau la cap sa beau apa imbuteliata; eu nu prea ii ascultam si beam si de la ciuveta – in oraselul meu de provincie era baubila. Dar, de cand m-am mutat in Bucuresti, lucrurile s-au schimbat.

La scoala am invatat ca apa potabila trebuie sa aiba 3 calitati mari si late: sa fie incolora, inodora si insipida . Buuun… Problema e ca, la noi, de multe ori nu are nici macar una din ele. Asadar, la ce e buna apa de la chiuveta in Bucuresti (ca sa nu generalizam in Romania)? Pai sa vedem.

La baut clar ca NU. Nici la gatit nu prea e, daca nu e buna de baut. Daca ai bafta si nu vine cu rugina sau impuritati dubioase de pe coloana, atunci e buna la spalat. Rufe, vase, propriile corpuri si alte alea. Daca NU, atunci ai cam incurcat-o, ca e cam greu sa alimentezi masina de spalat rufe cu apa imbuteliata totusi

Exista desigur sisteme diverse ce se pot monta in casa utilizatorului pentru a filtra apa care vine pe teava. Dar chiar si asa, tot nu o faci buna de baut. Si parca e mai simplu cu apa la sticle, nu? Chiar daca nu e ecologic…

Asadar, mie mi se pare ca in Bucuresti, chiar daca ai vrea nu ai putea consuma apa de la robinet. Pentru ca pur si simplu nu se poate bea. Cu toate acestea, sunt curios cam cati dintre voi consumati apa de la chiuveta. Si daca da, de ce o faceti? Iar daca nu, la fel, de ca o faceti? Astept raspunsurile!

Articole asemanatoare:

• Despre incalzire globala si canicula in Romania
• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Metode revelatoare de a economisi apa in propria locuinta
• Genepax, masina care functioneaza cu apa

S-a inceput la Dabuleni, cu 35.000 de puieti de salcam (detalii aici) si se va continua cu alte multe actiuni. E important de stiut ca acest fonduri, care sunt nerambursabile, pot fi accesate de autoritatile locale, ocoalele silvice, asociatiile de voluntari sau chiar de orice cetatean in parte, atat timp cat scopul este plantarea de puieti.

Ce ne deranjeaza este ca intreaga actiune este pusa sub un semn clar al campaniei electorale. Campanie electorale a lui Mircea Geoana de la PSD, care a profitat de prilej pentru a iesi in fata camerelor de luat vederi si a ne arata noua cat de mult ii pasa lui si partidului sau de noi si cat de mult condamna el taierea abuziva a padurilor in Romania si accelerarea procesului de desertificare a sudului tarii. Baronii PSD-ului care au facut bani buni din exploatari forestiere or fi de aceeasi parere?

Puieti de salcam in esertul Olteniei

Insa, chiar si asa, e bine ca totusi se planteaza… Sa speram ca fondurile vor fi chiar folosite la impaduriri si nu vor disparea in neant imediat dupa alegeri… Ca programul Casa Verde…

Sursa: Green Report . Foto: Gandul

Articole asemanatoare:

• Codru-i frate cu romanul. Dar romanul ce-i cu el?
• Sahara ar putea produce hrana, apa si energie
• 50 de moduri de a ajuta planeta

De fapt, stim ca sunt diverse actiuni puse la punct de asociatii si ONG, ca Mai mult verde de exemplu. Actiuni ce se bazeaza pe voluntariat si sunt mai mult sau mai putin popularizate. Nu stim insa si cati oameni participa, cati se implica, cati copaci se planteaza.

Citeam tot zilele astea ca in Macedonia un grup de omuleti a plantat 6 milioane de puieti intr-o singura zi, intr-o actiune la care au luat parte 1000 de soldati si alte mii de voluntari. Mii de oameni, intr-o tara cu doar 2 milioane de locuitori. Si ei tot estici ca si noi. Oare la noi s-ar putea aduna macar 1000 de oameni la o astfel de actiune? Pentru ca la cel mai lung tort si carnat s-au adunat. Dar ca sa ne inscriem in cartea recordurilor pentru cei mai multi copaci plantati intr-o signura zi, s-ar aduna? Ne-am aduna de fapt?

Tu ai veni?

PS: Stiu ca acest post nu prea are logica sau cap si coada. E doar o intrebare a mea catre voi, o curiozitate de a afla daca v-ati implica sau nu.

PS2: In plus, pe viitor voi scrie tot mai multe articole despre plante, despre casa si gradina, despre plantarea copacilor, despre ingrijirea florilor etc. Pentru ca tot ce e verde e de preferat gri-ului cotidian…

Articole asemanatoare:

In ultimul timp insa au aparut tot mai multe organizatii interesate de dezvoltarea si construirea unor locuinte ecologice, cu materiale de constructie eco. Scopul este clar: reducerea impactului cladirilor asupra mediului.

Pentru a putea ajunge insa la construirea de intregi cartiere de case verzi, ar trebui avute in vedere urmatoarele aspecte:

• materialele de constructie folosite: o casa obisnuita are nevoie de cativa metri cubi buni de lemn, multi saci de ciment, multe caramizi, etc Producerea acestora are la randul sau un impact asupra mediului inconjurator: defrisarea padurilor, eliminarea de substante nocive in aer in procesele de productie, etc. Solutia este folosirea materialelor de constructie ecologice. Iar in clasa acestora se incadreaza produsele reciclate, produsele care se gasesc din abundenta in natura si sunt puternic regenerabile, produsele durabile in timp, etc. Pe de alta parte, aceste metariale trebuie sa fie putin poluante, sa nu contina elemente chimice daunatoare si producerea/montarea lor sa nu rezulte in cantitati mari de deseuri.
• indreptarea spre principiul cladirii ce se poate sustine singura: cladirile de locuinte/birouri/etc sunt cele mai mari consumatoare de energie la nivel mondial. De aceea proiectarea unor cladiri care sa se poata autosustine din punct de vedere energetic macar partial este cruciala. Dar inainte de aceasta, trebuie vazut cum se pot reduce pierderile de energie. Mai precis cum putem izola cladirile din punct de vedere termic, cum putem imbuntati sistemele de distributie a apei si gazului, cum putem economisi electricitate prin folosirea becurilor economice si termostatelor, etc. Dupa ce toate acestea au fost luate in calcul, putem vorbi si de autosustinere: incercarea de a folosi resursele disponibile local pentru a genera energie prin mijloace alternative. Si aici vorbim de toate formele: solara, eoliana, geotermala, etc
• reducerea impactului poluant pe termen lung al locuintelor: locuintele sunt producatoare de poluare si deseuri. Este foarte important sa se aiba in vedere aceste probleme si sa se puna in aplicare planuri de diminuare a efectelor, prin asigurarea unui sistem functional de colectare separata a deseurilor, prin eliminarea mijloacelor poluante de producere a energiei (sobele pe lemne de exemplu), etc

Si ar mai fi multe altele. Este drept, construirea unor cladiri care sa respecte cele de mai sus si a unui sistem mai mare care sa le integreze si sa le mentina functionale necesita investitii foarte mari pe termen scurt. Pe termen lung insa, avantajele se vor vedea atat in buzunare, dar mai ales ca impact asupra mediului inconjurator.

Asadar, noi consideram constructiile ecologice o necesitate pentru viitorul apropiat. Voi ce parere aveti?

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Beton + beton + tabla + gazon artifical. Ceva nu e bine…
• De la cine ar trebui sa ia Basescu lectii de ecologie?
• Energiile alternative – o solutie impracticabila
• Anglia va avea cea mai mare centrala eoliana din lume

Daca socotim de cate ori cautam pe Internet zilnic ajungem la concluzia ca bem prea multe cani de ceai, dar uitam insa ca o carte produce in medie 2500 g CO2 pentru a fi finisata, iar un cheeseburger 3600 grame, mult mai mult decat o cautare pe Internet.

Pe langa datele factuale de mai sus trebuie tinut cont de faptul ca fiecare cautare Google are potentialul de a te scuti de un drum la biblioteca (drum care produce si el CO2 cat timp folosim masina sau un mijloc de transport in comun). Sunt convins ca o teleconferinta produce de asemenea o cantitate masurabila de CO2, dar scuteste drumul celor implicati in discutie.

Ecologia nu trebuie sa devina o unealta de a ne intoarce in Evul Mediu, de a ne abtine de la lucruri normale, ci o stiinta care sa ne permita sa ne mentinem un nivel de trai ridicat, dar intr-un mod eficient, chibzuit, fara excese care dauneaza direct planetei si implicit noua.

Sursa: Techcrunch

Articole asemanatoare:

• Cum sa reduci emisia de carbon si sa fii un om mai bun la sfarsitul zilei

De ce scriu acest post? Pentru ca am vazut ieri la TV un reportaj in care oamenii erau surprinsi ca aruncau muc-urile pe jos. Pusi fata in fata cu fapta lor, isi cereau scuze rusinati si spuneau ca nu au explicatie pentru ce fac zi de zi. Asta in cazul cel mai bun, al putinilor oameni care realizau ca fapta lor este necivilizata.

Mergand azi pe strada pana la metrou, nu am putut sa nu observ mucuri de tigara peste tot: pe la colturi, pe langa copaci, pe strada, pe langa cosurile de gunoi. De ce? Pentru ca suntem un popor de retar neandertalieni, sau chiar mai rau, pentru ca si aceia stiau sa aiba grija de pestera lor si sa o tina curata.

Bine, dar nu se poate schimba ceva? Cum putem sa ii invatam pe fumatori sa foloseasca chestiile alea mari de langa stalpuri (cosuri de gunoi le zice)? Eu propun asa: amenzi mari, mari de tot. Si care sa se aplice, nu ca acum. Pentru ca in Bucuresti de exemplu, amenda pentru aruncarea mucului de tigara pe joc este intre 50 si 500 de RON, dar mai mult de 1000 de oameni pe an ma indoiesc ca o primesc (numar scos din propria burta, fara cercetari prealabile).

Ce-ar fi sa existe la gurile de metrou importante cate 4-5 politisti comunitari care sa dea amenzi direct celor care arunca chistoacele pe jos? Pariem ca s-ar autofinanta si ar aduce o gramada de bani le buget? Iei o data amenda de 50 de lei. Daca te prinde si a doua oara iei 300. Si tot asa, crestere exponentiala. Sa vezi atunci ce se linistesc bizonii si invata sa foloseasca cosurile. Si asta sa fie valabil si pentru aruncarea hartiilor, cojilor de banane si alte alea.

Ce-am mai putea face? Reportaje pentru constientizarea poporului (la stirile de la ora 5 ca acolo e audienta mare) sau chiar un site pe care sa poata lumea posta poze cu omuleti in flagrant. Sau le trimitem neneaului asta.

Poate o sa ziceti ca tara arde si noi ne pieptanam. May be. Dar asta nu este o scuza pentru a fi un popor de retardati. Nu?

Ah, si in final, puneti-va o intrebare: voi de cate ori ati aruncat mucurile de tigara pe jos?

Articole asemanatoare:

Si ca sa nu faca lucrurile dupa ureche, se va intalni cu tataia Al Gore sa-i ceara sfatul, cunoscut fiind ca acesta se implica de mult in probleme ecologice si ca a luat chiar Premiul Nobel pentru Pace in 2007. Impreuna cu vicepreşedintele Joe Biden, Obama se va consulta cu Al Gore pentru a vedea cum poate duce America pe drumuri mai verzi.

Citind eu toate acestea, nu m-am putut abtine de la a face o comparatie cu Romania si sa ma intreb: oare Basescu de la cine cere ajutorul atunci cand vine vorba de probleme ecologice?

Eu n-am gasit un raspuns. Voi ce credeti? De la Elena, Nuti sau Stolo?

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Beton + beton + tabla + gazon artifical. Ceva nu e bine…
• Materiale de constructii ecologice – moft sau necesitate?
• De ce nu stiu daca mai cumpar becuri ecologice…
• 10 moduri ieftine de a trai ecologic

No shit. Normal ca ignora, pentru ca nu le baga bani in buzunar, le scoate. Dar nu doar ei. Am ajuns la concluzia ca in Romania grija fata de mediu, sau ecologia in general, este privita ca un moft. De ce sa plantam noi niste copaci, ca s-asa sunt o gramada. De ce sa nu aruncam gunoaiele nesortate, ca e spatiu pentru gropi de gunoi. De ce sa nu aruncam chistoacele pe jos, ca doar de aia exista maturatori. Bine, si lista asta ar putea continua la greu.

Asadar, nu numai pe politicieni ii doare in cot, ci cam pe toata lumea.

Noi nu putem decat sa continuam sa batem apa in piua, sa participam la actiuni care isi propun sa salveze cate ceva din natura sau sa votam cu oameni ca Dan. Si macar sa avem grija ca noi sa respectam natura si sa fim un potential exemplu pentru cei din jur. Idealist, desigur, dar pe mine nu ma doar in cot…

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Surse alternative de energie: generatoarele cu hamsteri
• Este masina electrica o solutie viabila?
• 50 de moduri de a ajuta planeta
• Etichete pentru costurile de intretinere ale caselor

Explicatia oficialilor ar fi urmatoarea: daca masina este mai veche, va mai fi utilizata un numar mai mic de ani, asadar va polua mai mult. Si astfel taxa de poluare in actuala sa forma isi gaseste o justificare.

Noi insa suntem mai grei de cap si am vrut sa facem o socoteala: Sa zicem ca ne cumparam o masinuta de prin ’90 cu motor de vreo 2000 cmc. Asta are lejer o emisie de CO2 de 4-500 g/km. Si sa zicem ca o folosesti vreo 5 ani si faci in medie vreo 20.000 km pe an. Asadar, 20.000 * 5 * 0.5 = 50 de tone de CO2. La masinuta asta taxa e 700 de euro.

Comparam cu o masina noua, la aceleasi caracteristici. Ea are o emisie de CO2 de cam 175g/km, iar taxa sare de 1400 euro (ups). Sa zicem ca o vom folosi 10 ani, facand tot 20.000 km pe an. Calculul sumar: 20.000 * 10 * 0.175 = 35 de tone de CO2. Asadar aceasta masina pe care platim o taxa de poluare de doua ori mai mare este mult mai putin poluanta in conditiile unei utilizari de doua ori mai indelungate. Pai si atunci care e spilul acestei taxe de poluare? Eu unul chiar nu inteleg.

Precum ziceam, taxa de poluare se calculeaza si in functie de emisiile de CO2. Foarte corect, insa nu in functie de emisiile reale ci de cele din cartea tehnica. Ca si cum un motor de nspe ani ar fi la fel de poluant ca unul de 1 an. Vorba ceea: dam dam dam dam (de la carcotasi preluata).

Si acum concluzia. La baza, taxa de poluare este o idee buna, pe care noi o sustinem. Modul in care este ea pusa in practica face insa noua taxa de poluare mai nociva pentru mediu decat mai vechea taxa de prima inmatriculare. Dar na, nimeni nu se astepta la decizii breze din partea alor nostri guvernanti, nu?

PS: Daca vroiati de fapt sa accesati un calculator pentru noua taxa de poluare, gasiti aici unul destul de bun.

Articole asemanatoare:

• Taxa de prima inmatriculare creste
• Ora Pamantului 2010 in Romania – stinge si tu lumina
• Poluarea fonica – ce este si cum ne afecteaza poluarea fonica zilnica
• Masinile ecologice, un subiect in voga
• BMW pregateste un vehicul economic pentru oras?

Putem da vina si pe autoritati ca nu ridica gunoiul la timp, nu instaleaza suficiente cosuri de gunoi, nu aplica amenzi celor care polueaza si arunca pe jos, dar trebuie sa recunoastem ce cea mai buna cale de a avea o capitala europeana este sa ii educam pe ceilalti si sa ne educam pe noi insine.

Nu este simplu sa recunoastem cand gresim sau sa atragem atentia altora cand procedeaza gresit. Hai sa lasam la o parte mandria prosteasca si sa dam cartile pe fata. Hai sa scriem despre problemele care ne deranjeaza, sa punem poze elocvente, sa recunoastem cu ce gresim si sa ne uitam in oglinda inainte de a arata cu degetul.

Lasa un comentariu mai jos daca esti solidar cu initiativa noastra si nu uita sa scrii pe blogul tau sau sa spui celorlalti ce te deranjeaza si cum ai face tu ca Bucurestiul sa straluceasca ca altadata. Dar nu doar Bucurestiul, ci si orasul in care traiesti tu. Si ca sa pornim miscarea de protest, ce speram sa evolueze intr-un tavalug, ii rugam sa scrie la ei pe blog pe Vlad, Dan, Dragos si Vlady.

Articole asemanatoare:

• Unde reciclam hartia in Bucuresti?
• Harta verde a Bucurestiului disponibila gratuit online
• Spatiile verzi in Bucuresti, o oaza intr-un ocean de beton