Stiai ca exista in Pacific insule gigantice din gunoaie?
V-ati intrebat vreodata ce se intampla cu deseurile care scapa vigilentei ecologistilor, care nu sunt nici reciclate si care nu ajung nici in pamant? Va spun eu unde se duc vreo 10% din ele: in oceane.
In partea nordica a oceanului Pacific exista un curent, curentul subtropical al Pacificului de Nord (North Pacific Subtropical Gyre), un fel de spirala unde se intalnesc mai multi curenti oceanici creati initial de miscarea maselor de aer. Acum mai bine de 50 de ani, inainte de poluarea masiva a apelor, zona era un “desert” oceanic, bogat in fitoplancton, dar cu putini pesti mari sau mamifere – nu chiar raiul pescarilor. Insa acum este umpluta cu altceva in afara de plancton: tone de gunoi, majoritatea din plastic. Este cea mai mare groapa de gunoi din lume si pluteste in mijlocul oceanului. Pluteste e un fel de a spune, pentru ca de fapt nu e chiar la suprafata, ci putin sub nivelul marii. Poza de mai jos e edificatoare.
Adancimea gropilor de gunoi
Curentul a dat nastere de fapt la doua mase de deseuri, ambele in crestere, una in vest si una in est, ca niste insule plutitoare. Cea estica este situata intre Hawaii si California, iar specialistii estimeaza ca are suprafata cam de 2 ori mai mare decat cea a Texasului. Cea vestica s-a format in estul Japoniei –adica vestul insulelor Hawaii. Cum majoritatea curentilor se schimba constant in functie de anotimp, masele de gunoi plutesc si pozitia lor variaza cu 23-37 grade latitudine (pentru mai multe detalii, am gasit o aplicatie foarte interesanta pe Discovery.com: http://dsc.discovery.com/guides/discovery-earth-live/discovery-earth-live.html). Ambele sunt masive si aduna deseuri din intreaga lume. Cele doua sunt legate intre ele de un curent subtire, lung de aproximativ 10 000 de km , considerat a fi zona de convergenta unde se acumuleaza o cantitate semnificativa de resturi, aproape 100 de milioane de tone.
Ramasitele organice, biodegradabile din apa sunt in mod normal descompuse in substante inofensive de bacterii si alte microorganisme din mediul acvatic. Cand sunt adaugate cantitati foarte mari de materiale poluante, rezerva de oxigen din apa este distrusa, omorand aceste organisme. Apa nu se mai poate curata singura, celelalte forme de viata dispar – mediul devine “mort” din punct de vedere biologic. Ceea ce s-a intamplat si in oceanul Pacific. Din cauza actiunii oceanului, majoritatea deseurilor s-au rupt in bucatele, ceea ce face si mai grea gasirea unui plan de curatare. Pentru asta ar fi nevoie de un fel de sita foarte mare, chiar si asa, nu se pot scoate pur si simplu din apa sute de milioane de tone de gunoi.
De fapt sunt doua insule de gunoi, in continau crestere. Si cand te gandesti ca acum 50 de ani nu erau deloc...
Plasticul reprezinta 90% din gunoiul care pluteste in apele oceanului planetar. S-a estimat ca in fiecare mila patrata de ocean exista 46 000 de bucati de pet-uri. In unele zone, cantitatea de plastic o depaseste pe cea de plancton, raportul fiind cam de 6:1. Din 91 de milioane de tone de plastic produs in fiecare an, cam 9 milioane ajung in ocean. 70% din acesta se scufunda, afectand viata din straturile inferioare. Restul pluteste, condus de curenti, sau este adus de valuri la mal.
Efectul devastator al acestei “gropi de gunoi” nu se limiteaza la ecosistemul marin. In fiecare an, sute de milioane de buatele de plastic lasate in mari ajung in lantul alimentar, ceea ce este cu atat mai periculos cu cat se comporta ca un fel de “bureti” pentru chimicalele nocive rezultate din activitatea umana. Tot ce ajunge in apa este consumat de animalele pe care le gasim la un moment dat in farfuriile noastre.
Probabil ca toti cei care au aruncat peturile care au ajuns in mijlocul Pacificului initial s-au gandit ca ceea ce faceau nu ar fi putut sa aiba un impact sesizabil asupra… nimic. Evident ganditul s-a oprit acolo. Pentru ca daca ar fi continuat, si-ar fi dat seama ca nu sunt cu nimic diferiti de celelalte milioane care fac acelasi lucru. Dar cu siguranta e mai usor sa invinuiesti o industrie iresponsabila si un sistem de organizare cu lipsuri decat sa faci ceva. Orice.
|
Articole asemanatoare: |
Comentariul lui Adrian pe 10 Noiembrie 2009:
Foarte simplu. Nu mai e nevoie de o noua Arabie Saudita, si nici de FPSO-uri (vase de exploatare a titeiului de pe fundul oceanului). Un nou tip de FPSO isi va face aparitia: depolimerizatorul termic plutitor ptr gunoi.
Lasand gluma la o parte (chiar daca nu e chiar o gluma, ci o posibilitate reala), ar trebui sa incercam sa luam masuri. De exemplu la Ploiesti au existat o vreme recipiente separate de colectare a gunoiului de plastic/hartie. Din pacate foarte multi oameni nu sorteaza gunoiul, si mai mult, evacuau materialele organice in aceste recipiente, facandu-le inutile. Cata vreme nu exista un sistem coercitiv, degeaba ne racim gura pe internet.
Comentariul lui Mircea pe 17 Noiembrie 2009:
Corect pana nu se fac niste legi coerente si amenzi sanatoase si cineva care sa le aplice nu se va face nimic,romanu e prea puturos si majoritatea au inca acea mentalitate comunista care nu duce nicaieri decat la faliment.
Comentariul lui turbo_power21 pe 30 Noiembrie 2009:
da sunt deacord cu voi , dar acelasi roman care se duce peste hotare adica in fosta uniune de mai dedemult mai mica nu arunca gunoi chiar il si sorteaza , ei ca sa vezi , dar cand se intoarce acasa arunca flegmatic tot felul de ambalaje unde apuca ,si nul deranjeaza daca mai sunt si ceva spectatori prin preajma , confirm faptul cu un eveniment trecand din italia in fosta iugoslavie un romanas cu caracter a aruncat mucul de tzigara chiar in fatza unui vames la care vamesul ia facut invitatzie inauntru si la boxact oleaca , e creaca romansul meu nu va mai face asta niciodata intro vama ,
Comentariul lui Zaika pe 10 Februarie 2010:
Degeaba punem gunoiul in recipiente separate de colectare daca vine o singura masina de gunoi si-l ridica pe tot o data. Romania nu este capabila inca sa colecteze separat gunoiul, nu mai vorbesc despre reciclare…